Aldehida’s Blog

O viaţă-n care am fost- Rebelul fără rost

Garda nu moare dar se preda

In sfarsit s-a intamplat. Dupa nu stiu cate  zeci sau sute de ani, o garda a reginei si-a pierdut si calmul renumit al garzilor regale si calmul englezesc si calmul normal si a capacit un junior care-l imita. S-a dus toata istoria, exploatata si in filme si in fotografii, a picat legenda si exemplul folosit in instruirea multor armate.

Chiar ca se schimba lumea in ritm alarmant. Mai sa treaca Obama pe locul II

ianuarie 23, 2009 Publicat de | Cotidian | , , | Un comentariu

De ce am dat-o afara pe secretara …

Acum doua saptamani a fost ziua mea. Cand m-am trezit dimineata nu ma simteam prea bine dar speram ca sotia o sa-mi cante “Multi ani traiasca…” si eventual o sa-mi dea un cadou, dar ea nu mi-a zis nici macar buna dimineata… Copiii si ei s-au asezat la micul dejun fara sa ma felicite.
Am ajuns deprimat la birou, cand am intrat pe usa, secretara plina de euforie mi-a zis “La multi ani!…” M-am simtit un pic mai bine, macar ea si-a adus aminte de ziua mea…
Am lucrat normal si spre dezamagirea mea nimeni din prieteni sau rude nu m-a sunat sa ma felicite. Aproape de pranz secretara a intrat la mine in birou si mi-a zis: Ce ar fi sa mergem sa mancam impreuna ! I-am raspuns ca e cea mai buna propunere pe care am auzit-o in toata ziua si am acceptat. Am ales un restaurant intim unde am mancat bine, am baut si ne-am distrat de minune. In masina, in drum spre birou, ea mi-a zis: Intr-asa o zi speciala de ce sa ne mai intoarcem la birou, mai bine vino la mine acasa si continuam sa ne distram!
Bine! am zis, hai, si asa mai bem cate un paharel…
Odata ajunsi in apartamentul secretarei mi-a zis: Sper ca nu te deranjeaza daca am sa ma simt mai ‘comoda’ … Nuuuu, nici o problema, i-am raspuns, iar in sinea mea ma gandeam ca o sa fie o experienta interesanta.
Ea a intrat in dormitor si dupa cateva clipe a iesit…….. cu un un tort imens cu lumanari, urmata de sotia mea, copiii, prieteni si rude, care cantau in cor “La multi ani!”

…iar eu stateam ca un idiot in curu’ gol, in mijlocul sufrageriei…

ianuarie 23, 2009 Publicat de | Cotidian | , , | 2 comentarii

Cat traieste omul invata

Un tip bine intalneste o tipa, la fel de buna, si vrea  sa o ia de nevasta pe loc, orbit de frumusetea ei. “Dar nu stim nimic unul despre celalalt”, spune  ea “Dar nu-i nimic, aflam pe parcurs, ne descoperim incetul cu incetul”, o linisteste el.  Asa ca ea a acceptat, s-au casatorit, si au plecat in luna de miere la mare.  Intr-o dimineata, pe cand erau la plaja pe marginea  piscinei, el se ridica de pe sezlong, se catara la trambulina de 10 metri si executa o saritura surub cu 2 intoarceri la 90 de grade si o rotatie completa, apoi  o intrare perfecta in apa la aterizare. Dupa inca vreo  cateva demonstratii, se intoarce inapoi pe sezlong ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.  “Ai fost incredibil, iubitule”, il intampina ea, inca surprinsa de reperezentatie.  “Am fost campion olimpic la sarituri. Vezi, ti-am spus ca ne vom cunoaste incetul cu incetul.”  Ea se ridica de pe sezlong, intra in piscina si incepe sa inoate. Dupa 50 de lungimi de bazin, fara pauza, se intoarce inapoi pe sezlong,  nearatand niciun fel de oboseala.  “Ooo, incredibil, te pomenesti ca si tu ai fost campioana la vreo proba de rezistenta la inot”

“Nu”, spune ea, “am fost curva in Braila dar lucram pe ambele maluri ale Dunarii”

ianuarie 23, 2009 Publicat de | Cotidian | , | Un comentariu

   

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.